VIVLIUTECA DIGITALÂ ARMÂNEASCÂ


Ghini vinitŭ!

Ghini vinitŭ tu Vivliuteca Digitalâ Armâneascâ.

Aoa aflați unâ culeadziri di filuluyii (poemati, aspuneri, etc.), cărți tu formatŭ electronicŭ, folclorŭ, mâyirii, și ma multi, tuti pi armâneaști și apridusi tu Rumâneaști si Anglicheaști.

Vivliuteca nica prudhipseaști. Va lâ bagămu pi aradhâ cama multi poemati, pârâvulii, cântiți, și-ma multi.

Scupo

Ahurhimu aestâ vivliutecâ cu scupo trâ democratizarea ali filoloyii (literatură) si ali curlurâ armâneascâ. Ari multi carțâ pi armâneaști ama nu suntu multi copii tu duńeauâ, ași câ nu mulț acațâ s-li dyivâseascâ.

Dini Trandu ahurhi unâ vivliutecâ armâneascâ la https://dinitrandu.com. U luăm și noi urnechea a lui ama cu digitalizarea ali filoloyii ta-s puteț s-câftaț poemati, aspuneri, cântiți, mâyirii, și-ma multi.

Va li aduțem pi aradhâ și alti cărți, ama și carți audio (ti avdzari).

AUTORI

  • MATILDA CARAGIU

    Vivliuteca Armâneascâ's avatar

    Vivliuteca Armâneascâ

    MATILDA CARAGIU
    Matilda Caragiu-Marioțeanu, s-amintă 20 alunaru 1927, tu hoara Hrupiște (adzâ, Argon Orestiko, Gârția). Tu anlu 1928, fumeaľea a ľei fu colonizatâ tu Cadrilater (Sarsânlar, Durostor), deadunu cu alte vârnâ 40 di fumeľi di armâńi. 

    Adră sculia Silistra, Bacău și Ploiești, și bitisi Facultatea di Litere tu Universitatea di București tu anlu 1951. Tu anlu 1967 bitisi doctoratlu cu teza „Fonomorfologie aromână. Studiu de dialectologie structurală”.
    Matilda Caragiu-Marioțeanu, s-amintă 20 alunaru 1927, tu hoara Hrupiște (adzâ, Argon Orestiko, Gârția). Tu anlu 1928, fumeaľea a ľei fu colonizatâ tu Cadrilater (Sarsânlar, Durostor), deadunu cu alte vârnâ 40 di fumeľi di armâńi. 

    Adră sculia Silistra, Bacău și Ploiești, și bitisi Facultatea di Litere tu Universitatea di București tu anlu 1951. Tu anlu 1967 bitisi doctoratlu cu teza „Fonomorfologie aromână. Studiu de dialectologie structurală”.

  • NICOLAE BATZARIA

    Vivliuteca Armâneascâ's avatar

    Vivliuteca Armâneascâ

    NICOLAE BATZARIA
    Nicolae Batzaria s-amintă 20-li di Brumar 1874, Crușuva tu Machidonii (tu ațelu chiro, parti di Turchii). Muri București tu Rumânii, tu anlu 1952, dupu doi ańi di ahapsi sum comuniști, di itia că fu ministru tu guvenul turțescu di Istanbul cu 40 di ańi ninti, 

    Crușuva, un câsâbă armânescu cu un di nai ma mușatili graiuri armânești, fu loclu iu Batzaria, un di nai ma cunuscuțľii scriitori Armâńi, nviță si scrisi limba și adețli armânești. Dupu ți bitisi sculia primară tu Crușuva și liceulu românescu tu Bituli, Batzaria si scrisi la Universitatea di București la facultatea di Yramati și di Ndreptu. Ma cum îľi lipsea pradzľii s-alăsă di spudhâxiri și s-acâță di lucru, prota ca dhascal și di-apoea ca director la sculia primară di Crușuva, director la liceulu rumânescu di Bituli și tu soni ca inspector a sculiilor tu regionlu di Cosova și Sârunâ. 

    Ca om tiniru, Batzaria s-mistică tu politica turțească. Feați parti di-tu grupa revoluționară-a "Tinirlor Turți" și tu anlu 1908 fu aleptu senator. Dupu cădearea-a sultanlui Abdul Hamid II-lu, tu anlu 1912 Batzaria fu numit Ministru ti lucârli publiți tu noulu guvemu a "Tinirlor Turți". Batzaria fu delegat ali Turchii la conferenția di irini di Londra dit 1913, conferenția cu cari s-bitisi Polimlu balcanicu, iu lu simnă tratatlu di irini. Dupu aistu tratat, Turchia dit Evropă armași maș cu niheamă loc dianvărliga di Istambul. 

    Ma, marea umuti ți u avea Batzaria s-veadă ună etă noauă ti bana și libertatca-a Armăńilor, diunoară s-feați pulbiri. Tuti ndrepturli ți li avea amintatâ Armăńiľii sum Turți, ndrepturli ta s-aibâ sculii pi limba-a lor, biseriț, fimiridhi, jurnali și ași manclo, lă fură arichiti di partea-a craturilor di-tu Balcanu. 

    Batzaria s-turnă România tu anlu 1918. Dupu una șcurtă carieră politicală, doi ańi ca senator ti "Patridul Poporului", Batzaria si turnă la ațea ți lu-arisca ma multu, scriarea. Scrisi multi cărță di proză și poezii și easti cunuscut ază ca un di nai ma mărľii scriitori români di literatura ti ńiț. Fu editor la nai ma cunuscutili fimiridhi ti tiniri, "Dimineața Copiilor" și "Universul Copiilor" dit Românii. 

    Batzaria scrii multu pi armâneaști. Nica di tinir ahurhi si scrii poezii tu revista "Lumina" di Bituli și continuă si scrii tu tuti revistili literari armânești di-tu chirolu a lui. Ma, cum scriarea-ľi fu arâspânditâ tu ahâti fimiridhi veacľii ți chirură di multu, casti aproapea imposibil si-ľi-aflăm tutâ opera. Ma, unâ operă ți nu s-chiru, easti ațea-a mușatilor "Pârăvulii": unâ mânată di anecdoti (istorii șcurti ti arădeari), scriați cu poezii, ți fac hâzi di cusurili a oamińilor. Iroiľii a lui suntu câtivămoarâ Greți, altăoară Turțâ ică Arbineși. Ma, di ma multili ori suntu Armăńi cu tuli cusurili a lor: alăvdari, sclinciami, pirifańii, glârimi și ași manclo. 

    Tu anlu 1923, Batzaria aleapsi niscânti di aesti pârâvulii ș-li publică ca ună cârti. Dupu vâmâ dzați ańi, Tachi Papahagi aleapsi ună parti di părăvuliili publicați di Batzaria, și cu nica ndauă alti ți li adăvgă năs, li tipusi tu 1935 tu cartea "Pârăvulii". Tu anlu 1973, părăvuliili dit cartea al Papahagi fură diznău tipusiti di A. Caciuperi tu Ghermanii. Vămă dzați pârăvulii s-află și tu cartea "Un veac de Poezii Aromână" scoasă Bucurcști di H. Căndroveanu. Tuli părăvuliili dit edițiili di-tt 1923 (al Batzaria) și 1935 (al Tachi Papahagi) fură diznău adunați și publicați di editura "Cartea Aromână" dit Americhii tu ună ediții sum muma "Pârăvulii".

    Arâzga/Sursa:
    Popnicola, N., 2022. Ahârdziți armâńi ti istorii. Bituli: Liga mundialâ – a armańilor.

    Nicolae Batzaria s-amintă 20-li di Brumar 1874, Crușuva tu Machidonii (tu ațelu chiro, parti di Turchii). Muri București tu Rumânii, tu anlu 1952, dupu doi ańi di ahapsi sum comuniști, di itia că fu ministru tu guvenul turțescu di Istanbul cu 40 di ańi ninti, 

    Crușuva, un câsâbă armânescu cu un di nai ma mușatili graiuri armânești, fu loclu iu Batzaria, un di nai ma cunuscuțľii scriitori Armâńi, nviță si scrisi limba și adețli armânești. Dupu ți bitisi sculia primară tu Crușuva și liceulu românescu tu Bituli, Batzaria si scrisi la Universitatea di București la facultatea di Yramati și di Ndreptu. Ma cum îľi lipsea pradzľii s-alăsă di spudhâxiri și s-acâță di lucru, prota ca dhascal și di-apoea ca director la sculia primară di Crușuva, director la liceulu rumânescu di Bituli și tu soni ca inspector a sculiilor tu regionlu di Cosova și Sârunâ.

  • NUȘI TULLIU

    Nuși Tulliu's avatar

    Nuși Tulliu

    NUȘI TULLIU

    Nuși Tulliu s-feați Avdela tu anlu 1872. Dupâ ți bitisi sculia primarâ tu Clisura și liceulu rumânescu di Bituli, fu dhascal un anŭ la gimnazia ditu Ianina și dupâ, fudzi București iu si scrisi la Facultatea di Yramati.

    Dupâ ți bitisi facultatea, si turna tu Gârții, tu anlu 1899, și lucră doi ańi ca revisor sculiar la sculiili rumânești di-tu Epir și Thesalii. Si turnă di-apoea tu Rumânii iu lucrâ doi ańi ca jurnalistu, si di-apoea nica doi ańi tu Ghirmânii.

    Di-tu Ghirmânii, s-turnă tu Gârții, iu lucră ca inspector sculiar ti sculiili rumânești.

    Muri tu anlu 1941.

    Nuși Tulliu angrapsi și publică tu fimiridhili literari ditu ațelŭ chiro poemati și ńiți nuveli pi armaneaști si rumâneaști. Publică și un romanŭ “Murminți fărâ Cruți” tu ma multi părți to fimiridha “Ecoul Macedoniei” ama și fimiridha “Zborlu a nostru” di-tu Ghirmânii, tu numirili 25-30 di ańiľi 1990-1991. Multi di poematili și nuvelili alŭ Nuși furâ adunati și publicati tu carți di poemati i antoloyii ma are și niscânti nipublicati, și vahi chiruti.

    Tache Papahagi, cari adună poematli și isturia alŭ Nuși Tulliu și u publică, prota tu cartea “Antologie aromaneasca” dit 1922 și di-apoea tu cartea “Poezii” di-tu 1926, spuni câ Nuși Tulliu easti nai ma marli poetŭ liricŭ armânescu.

    Tu ańiľi ditŭ soni nali carți furâ tipusiti Bucuresti: “Antologie de Lirica Aromână” di-tu 1975 și “Antologie de Proză Aromână” di-tu 1977. Ma amânatŭ, Editura “Cartea Aromână” publică poematli alŭ Nuși Tulliu tu anlu 1989, și ma amânatŭ, romanlu “Murminți fărâ Cruți” și trei nuveli: „Unâ noapti cu furľi”, „Ververa” și „Cum ișii fur”.

    Arâzga/Sursa:
    Popnicola, N., 2022. Ahârdziți armâńi ti istorii. Bituli: Liga mundialâ – a armańilor.

    Nuși Tulliu
    (1872 – 1941)
    Scriitorŭ și poetŭ Armânŭ
    (cadhurŭ faptu cu Google Gemini dupâ cadhurlu original)

    Cadhurŭ original

    Nuși Tulliu s-feați Avdela tu anlu 1872. Dupâ ți bitisi sculia primarâ tu Clisura și liceulu rumânescu di Bituli, fu dhascal un anŭ la gimnazia ditu Ianina și dupâ, fudzi București iu si scrisi la Facultatea di Yramati.

    Dupâ ți bitisi facultatea, si turna tu Gârții, tu anlu 1899, și lucră doi ańi ca revisor sculiar la sculiili rumânești di-tu Epir și Thesalii. Si turnă di-apoea tu Rumânii iu lucrâ doi ańi ca jurnalistu, si di-apoea nica doi ańi tu Ghirmânii.

    Di-tu Ghirmânii, s-turnă tu Gârții, iu lucră ca inspector sculiar ti sculiili rumânești.

    Muri tu anlu 1941.

  • GEORGE MURNU

    Vivliuteca Armâneascâ's avatar

    Vivliuteca Armâneascâ

    GEORGE MURNU
    George Murnu s-feați tu Yinar 1868, tu hoara Brazi, ningă Veria (Gărții). Criscu tu Veria, câsâbă mari și avdzât, nvârligat di hori armâneaști: Marușa, Seľea di Nsus, Seľea di Nghios, Xirolivadi... locuri mușati, mplini di istorii și mitoloyii - di diparti s-ved chipitili a Olimpului - locuri ți va s-armână daimâ tu mintea-a poetlui și va s-hibâ cântati tu poeziili a lui. 

    Poetlu ahurhi s-nveață carti Veria, deapoaia s-dusi la liceulu di Bituli. Feați studii universitari București, Budapesta și Minhen. Agiundzi profesor la catedra di Arheoloyii a Universitatiľei di București și, ma amânat, membru tu Academia Română. George Murnu ncľisi ocľiľi București, tu 17 di Brumar, 1957. 

    Istoria și arhealoyia imnarâ deadun cu poezia tu opera al Murnu. Bun cunuscâtor di ma multi limbi xeani și ma multu a limbâľei veacľi gârțeascâ, Mumu turnă pi limba română opera a mulților scritori di literatura antică gărțească: Pindar, Eșil, Sofocle, Euripid. Ma nâs agiundzi multu cunuscut tu lumea literară dit Românii și dit xeani, cu publicarea (1906 Budapesti), a transpunilor tu limba română a marilor capidopere al Homer: "Iliada" și "Odisea". 

    George Murnu feați studii di istorii și arheoloyii. Di multili-a lui studii aduțim aminti ațeali ți zurăscu di istoria armânească: "Vlahia Mare" (”Armâńiľi tu Evlu Mediu), "Istoria Românilor din Pind", "Aromânii in Primejdie", "Pentru Români din Peninsula Balcanică" și alti. Nai ma importanta carti easti "Vlahia Mare" ti aista etapă dit istoia-a Armâńilor, George Murnu li caftă tuli inșurili (fantănili) bizantini ți zburăscu ti noi. 

    George Murni ari scriatâ și multi cărțâ di poezii pi rumâneaști: "Alme", "Sol", "Gânduri di Vise", "Altare", "Ritmuri pentru tine"... Ma, ti Armâńi, George Murnu scrie cartea "Bair di Cântic Armănesc". Cartea inși tu anlu 1931... An greu ti Armăńi, cându multi sculii s-avea ncľisâ tu Machcdonii și cându, dupu alță puțâńi ańi, nu va s-armânâ dișcľisâ vârnă. Aistă carii va videari ca unâ cândilă apreasâ tu unâ greaua scutidi... Unâ scutidi ți avea ahurhitâ si s-alasâ pristi fara armâncascâ ș-cari nu va si s-mutâ multu chiro.. Câț ańi va s-aștiptăm s-treacă dupu aistă cârti, ta s-videm câ limba armâncascâ easti nica yie? Ma nsus di 40 di ańi! 

    Poetlu ți ștea ahâti limbi xeani, ți cunuștea ahâtu ghini literatura clasicâ și modernâ, nu mindui niți unâ minutâ că limba-a lui di-acasâ, di Veria a pâpâńilor, easti ma nghios di-ațeli avuti limbi di cari nâs traduși ahât... "Bair di Cântic Armânesc" easti ca un manifestu cultural armânescu.... Ș-ti nalili bârnuri dit chirolu a nostru, cartea fu publicatâ diznău, tu anlu 1989, di Editura "Cartea Aromână".

    Arâzga/Sursa:
    Popnicola, N., 2022. Ahârdziți armâńi ti istorii. Bituli: Liga mundialâ – a armańilor.

    Yioryi Murnu
    (1858 – 1957)
    Scriitorŭ, poetŭ, istoricŭ Armânŭ
    (cadhurŭ faptu cu Google Gemini dupâ cadhurlu original)

    Cadhurŭ original

    George Murnu s-feați tu Yinar 1868, tu hoara Brazi, ningă Veria (Gărții). Criscu tu Veria, câsâbă mari și avdzât, nvârligat di hori armâneaști: Marușa, Seľea di Nsus, Seľea di Nghios, Xirolivadi... locuri mușati, mplini di istorii și mitoloyii - di diparti s-ved chipitili a Olimpului - locuri ți va s-armână daimâ tu mintea-a poetlui și va s-hibâ cântati tu poeziili a lui. 

    Poetlu ahurhi s-nveață carti Veria, deapoaia s-dusi la liceulu di Bituli. Feați studii universitari București, Budapesta și Minhen. Agiundzi profesor la catedra di Arheoloyii a Universitatiľei di București și, ma amânat, membru tu Academia Română. George Murnu ncľisi ocľiľi București, tu 17 di Brumar, 1957. 

    Istoria și arhealoyia imnarâ deadun cu poezia tu opera al Murnu. Bun cunuscâtor di ma multi limbi xeani și ma multu a limbâľei veacľi gârțeascâ, Mumu turnă pi limba română opera a mulților scritori di literatura antică gărțească: Pindar, Eșil, Sofocle, Euripid. Ma nâs agiundzi multu cunuscut tu lumea literară dit Românii și dit xeani, cu publicarea (1906 Budapesti), a transpunilor tu limba română a marilor capidopere al Homer: "Iliada" și "Odisea".

  • CONSTANTIN BELIMACE

    Vivliuteca Armâneascâ's avatar

    Vivliuteca Armâneascâ

    CONSTANTIN BELIMACE
    Constantin Belemace s-feați Muluviști, unâ hoară di-tu Machidonii, cari tu ațel chiro eara parti di-tu amirariľea Turțeascâ. Nica di cându bâna eara cunuscut ca "Trubadurlu național" a Armâńilor. Dupu cum dzâsi academiclu Tache Paphagi, marii filolog Armân, numa trubadur u amintă ti aesti doauâ lucri:
    1.	tu chirolu cându nu putea si zburascâ ti unâ poezii armâneascâ cultâ, Costa Belemace u publică poezia "Cucotlu" tu "Cartea di aleadziri" (1887) al Andreilu al Bagav. Aestă poezii easti lugursită, di mulță, ca prota poezii cultâ armâneascâ, cu tutâ ațea câ aestâ poezii Belemace, cum dzăsi nâs singur, u avdză di gura-a unâi moași. 
    2.	Costa Belemace lu scrie și publică (1888) tu fimiridha armânesca "Macedonia", multu cunuscutlu cântic "Pârinteasca Dimândari", cântic ți eara aprucheat di tută armănamca di-tu ațel chiro ca imnul Național Armânescu. Sum muzica-a lui s-anâlță inima ș-mintea-a armânamiľei și s-diștiptă conștiința națională armâneascâ. 

    Faptu tu anlu 1849, Constantin Belemace ică cum dzâțea nâs singur Constantin al Tărpu al Belemace, ca ńic nviță să scrii și s-dyivâseascâ gârțeaști cu prefțâľi armâńi dit hoară. Cama nclo, s-dusi la sculiili sârbești Belgrad, iu lu avea loata lalâ-su di tinir. Tu Sârbii șidzu cama mulțâ ańi. Tu ascherea turtsească, tu cari feați ndoi ańi, s-cunuscu cu cama mulțâ tiniri vuryari ți avea agiumsâ, dupu niscântu chiro, oamińi dit frunti a revoluțiiľei vuryârească. Di aclo s-dusi București iu disfeați unâ cafinei, cari cafinei s-feați un loc di adunari iu Bclimace și-feați mulțâ oaspiț, tuț oamińi cari eara tu politicâ și tu literatura rumâneascâ. 

    Constantin Belemace dupu ndoi ańi ți ira Bucurcști s-turnă nâpoi Muluviști. Muluviști armasi puțân chiro și di aclo s-dusi Bituli iu lucră ca intendant tu liceulu rumănescu. Cum eara un mari naționalistu Armân, Constantin Belemace fu ncľis ndoi ańi tu hâpisnă tu Vuryării, tu chrolu di Protlu polim di Lumi cându Machcdonia ira ocupată di Vurgărľi. Dupu Protlu polim di lumi, Belemace s-turnă nâpoi tu a lui Muluviști, iu muri tu anlu 1936 ca om auș di 88 di ańi. Esti ngrupat Bituli la mârmințăli armânești. 

    Constantin Belemace publică vărnă 30 di poezii pi-tu fimiridhili di-tu ațel chiro. Ndauă di poeziili a lui, ca "Aușlu cârvânar", "Picurarlu", "Un cântic", "Toamna tu arniu”, “ Picurarlu cătră vruta-a lui", suntu cunuscuti di partea-a tutulor Armâńi. Belemace casti autor și ti nica multi alti poezii, ti ună biografii și ti ună lungă poemă tu cari nâ spuni ti tuli a țeali ți li ari pălsătă cându ira ncľis doi ańi tu Vuryării, lucri ți armasiră nipublicati pănă tu anlu 1989, căndu editura "Cartea Armână" dit Americhii ľi-u publică tutâ opera, cari s-edită tu publicația "Dimândarea Pârinteascâ". 

    Mulță spun câ cama marea parti di poezia al Constantin Belemace nu easti pi calitati di nivel ca a scriitorilor Murnu, Tulliu, Beza, Batzaria și alțâ, dupu anlu 1900, ma Costa Belemace scria maș versuri, nu scria poezii. Ma, aista nu ari țiva s-facâ. Constantin Belemace armasi trubadurlu a noastru, trubadurlu armânescu național și poezia-a lui, deadun cu niastricuta "Pârintcascaă Dimăndari", nu lâ ngăldzaști sufitlu ahâti ori, cât u avdzâm.

    Arâzga/Sursa:
    Popnicola, N., 2022. Ahârdziți armâńi ti istorii. Bituli: Liga mundialâ – a armańilor.

    Constantin Belimace
    (1848 – 1932)
    Poetŭ Armânŭ
    (cadhurŭ faptu cu Google Gemini dupâ cadhurlu original)

    Cadhurŭ original

    Constantin Belemace s-feați Muluviști, unâ hoară di-tu Machidonii, cari tu ațel chiro eara parti di-tu amirariľea Turțeascâ. Nica di cându bâna eara cunuscut ca "Trubadurlu național" a Armâńilor. Dupu cum dzâsi academiclu Tache Paphagi, marii filolog Armân, numa trubadur u amintă ti aesti doauâ lucri:
    1.	tu chirolu cându nu putea si zburascâ ti unâ poezii armâneascâ cultâ, Costa Belemace u publică poezia "Cucotlu" tu "Cartea di aleadziri" (1887) al Andreilu al Bagav. Aestă poezii easti lugursită, di mulță, ca prota poezii cultâ armâneascâ, cu tutâ ațea câ aestâ poezii Belemace, cum dzăsi nâs singur, u avdză di gura-a unâi moași. 
    2.	Costa Belemace lu scrie și publică (1888) tu fimiridha armânesca "Macedonia", multu cunuscutlu cântic "Pârinteasca Dimândari", cântic ți eara aprucheat di tută armănamca di-tu ațel chiro ca imnul Național Armânescu. Sum muzica-a lui s-anâlță inima ș-mintea-a armânamiľei și s-diștiptă conștiința națională armâneascâ.

  • MIHAIL GEORGE BOIAGI

    Vivliuteca Armâneascâ's avatar

    Vivliuteca Armâneascâ

    Mihail George Boiagi easti faptu Budapesta (Ungarii) tu anlu 3-lu di șcurtu 1780 și muri tu anlu 1828 (alti izvuri dzâcu 1842 i 1843) Budapesta. Parințâli a lui emigrarâ di Moscopole tu anlu 1750. 

    Boiagi fu profesorŭ di limba neogrâțeasca și grâțeasca tu sculia gimnazialâ di Budapesta, și ma amânatŭ fu profesorŭ la Sculia naţionalâ a bâsearicâľei gârteascâ-vlăheascâ di Viena. Fu excomunicatŭ di Patriarhatlu Grecŭ Ecumenicŭ di Poli (Constantinopol) di itia ca nu sinfunipsea cu lucrulu a lui, ama armasi dhascalu Viena.

    Maxusŭ di activitatea didacticâ, easti cunuscutŭ și ahârzitŭ ti ațea câ anyrapsi și ascoasi tru padi “Gramatica aromânâ icâ Macedonovlaha" tu anlu 1813 pi grâțeaști și ghirmâneaști, prota Gramaticâ stiintificâ anyrâpsitâ cu yrami latini ţi si-ari adratâ trâ limba di dadâ a Armâńilorŭ. Doaua ediții înși tru padi 1863, treia tu 1915 editatâ di Pericle Papahagi și deftira tu 1980, Freiburgu, editatâ di profesorlu Vasili Barba. 

    Gramatica alŭ Boiagi fu apridusâ cu sinferŭ politicŭ. Titlulu ali carti eara “Gramatiki Romaniki icâ Makedonovlahiki” şi pi ghirmaneaști “Romanische oder Makedonowlachische Sprachlehre”. Boiagi dzâţi “romaniki” pi gârţeaşti si “romanische” tru ghermanâ, nu “rumänische”- va s-dzâcâ “românŭ”, cumŭ fu apridusŭ. Trâ Boiagi aesti numi va s-dzâcâ: “armâńi” şi “romańi”(di la Roma!). Easti unâ mari dheafurauâ anamisa di zboarâli ghermani “ romanisch”(“romanŭ” di la Roma) şi “ rumänisch” (“Românŭ” di România, zborŭ întratŭ amânatŭ tu lingvisticâ, unâ oarâ cu amintarea a cratlui naţionalŭ România).

    Tuţ anviţaţľi ghermańi dzâțea “mazedoromanisch” cându azbura di Armâńi (macedo-romanŭ şi nu vmazedorumänisch” macedo-românŭ, cumŭ si-apridusi tu România) icâ “Aromunen”, (vedz G.Weigandu) şi nu “Arumänen” (Aromâni). Trâ atea apriduţearea ţi s-feaţi a titlului a Gramaticâľei alŭ Boiagi nu easti ndreaptâ: “Gramatica Română sau Macedo-română”, tipusitâ di Pericli Papahagi, la 1915. Nai ma-ndreapta apriduţeari a titlului easti aţea di-tŭ ediţiunea tipusitâ Freiburgu, di profesorlu Vasili Barba, di-tu anlu 1988: “Gramatica armânâ icâ macedonovlahâ”.

    Boiagi fu unŭ mari patriotŭ armânŭ ma şi unŭ mari umanistu a aţilui chiro. Tu Avstro-Ungarii bâna mări comunităț armâneşţi (Viena, Budapesta, Mischoltzu) şi Boiagi vrea tra s-ľi-agiutâ s-nu şi-agârşeascâ limba di dadâ. Protluzborŭ alŭ Boiagi easti ca unâ “Dimândari” modernâ, “avant la lettre” a “Dimândariľiei 1333”, unâ câftari câtâ lumea evropeanâ, câtâ fraţľi di limbâ latinâ, tra si-agiutâ s-nu chearâ ńica lorŭ sorâ latinâ, armâna. 

    Gramatica ari tu soni texti orighinali, protili texti literari di-tŭ literatura armâneascâ. Suntu fabuli, pârvulii şi isturii anyrâpsiti cu multâ hazi şi cu hari. Boiagi ari bâgatâ multi maximi (zboarâ mintimeni) latini, gârţeşţâ şi di-tŭ alti culturi.

POEMATI

  • LUMEA A PÂPÂŃILORŬ

    Vivliuteca Armâneascâ's avatar

    Vivliuteca Armâneascâ

    LUMEA A PÂPÂŃILORŬ
    Portu tu mini ’nâ lumi aleaptâ, 
    chirutâ tu hauâ di suflitŭ, 
    murmintu surupatŭ. 

    Portu tu mini yisi ’ngrupati, 
    nâdiili zgrumati, 
    zghicuri di jali 
    curmati di apalâ duşmanâ! 

    Portu tu mini ’nâ lumi ca moartâ, 
    U portu cumŭ îşi poartâ ’nâ mumâ 
    vleatlu-ľi la groapâ…
    CATEGORII
    , ,

    Yioryi Vrana

    ALTI POEMATI DITŬ IDYEA CARTI
    LUMEA A PÂPÂŃILORŬ

    APRIDUȚERI / EXIYISIRI

    ARMÂNEAȘTIROMÂNĂENGLISH
    LUMEA A PÂPÂŃILORŬLUMEA STRĂMOŞILORTHE WORLD OF THE ANCESTORS
    Portu tu mini ’nâ lumi aleaptâ,
    chirutâ tu hauâ di suflitŭ,
    murmintu surupatŭ.    		Port în mine o lume aleasă,
    pierdută-n hăul sufletului,
    mormânt surpat.    		I carry within me a chosen world,
    lost in the abyss of the soul,
    a collapsed grave.
    Portu tu mini yisi ’ngrupati,
    nâdiili zgrumati,
    zghicuri di jali
    curmati di apalâ duşmanâ!    		Port în mine vise îngropate,
    speranţele sugrumate
    ţipete de jale –
    curmate de spadă duşmană!    		I carry within me buried dreams,
    strangled hopes,
    cries of grief—
    cut short by the enemy’s blade!
    Portu tu mini ’nâ lumi ca moartâ,
    U portu cumŭ îşi poartâ ’nâ mumâ
    vleatlu-ľi la groapâ…    		Port în mine o lume – ca moartă
    o port cum îşi poartă o mamă
    pruncul la groapă…    		I carry within me a world—as if dead—
    I carry it as a mother
    carries her child to the grave…

    Portu tu mini ’nâ lumi aleaptâ, 
    chirutâ tu hauâ di suflitŭ, 
    murmintu surupatŭ. 

    Portu tu mini yisi ’ngrupati, 
    nâdiili zgrumati, 
    zghicuri di jali 
    curmati di apalâ duşmanâ! 

    Portu tu mini ’nâ lumi ca moartâ, 
    U portu cumŭ îşi poartâ ’nâ mumâ 
    vleatlu-ľi la groapâ…

  • LUNA ŞI MESLU

    Matilda Caragiu-Marioțeanu's avatar

    Matilda Caragiu-Marioțeanu

    LUNA ŞI MESLU
    Luna tutu si-ndreadzi
    loclu s-luńineadzâ.
    Luna tutu s-şuţâ
    loclu... dipu nu s-mutâ.

    Noaptea i ca dzuua
    si-lu vedz aclu-n-padi
    ti doari miduua
    s-vrei si-ľi dai di coadâ!

    Câ-i mistiryiu mari
    maşi Dumnidză ştie
    cumu di easti-ahtari:
    cându-mplinâ, yie,
    cându... dip câtrani?!

    Şi di-apoia: Armânlu
    meslu şi-lu-ari ahoryea,
    cându s-şuţâ loclu
    di da lunâ noauâ
    nâsâ easti unâ, meslu easti altâ!

    Aşi vru latina
    limba strauşeascâ:
    meslu s-şi-aibâ numa,
    luna si-ľi luţeascâ!
    Matilda Caragiu-Marioțeanu's avatar

    Matilda Caragiu-Marioțeanu

    Filuloagâ / Poetesâ Armânâ (1927 – 2009) Matilda Caragiu-Marioțeanu, s-amintă 20 alunaru 1927, tu hoara Hrupiște (adzâ, Argon Orestiko, Gârția). Tu anlu 1928, fumeaľea a ľei fu colonizatâ tu Cadrilater (Sarsânlar, Durostor), deadunu cu alte vârnâ 40 di fumeľi di armâńi. Adră sculia Silistra, Bacău și Ploiești, și bitisi Facultatea di Litere tu Universitatea di București tu anlu 1951. Tu anlu 1967 bitisi doctoratlu cu teza „Fonomorfologie aromână. Studiu de dialectologie structurală”.

    LUNA ŞI MESLU
    ALTI POEMATI DITŬ IDYEA CARTI
    CARTEA TU FORMATŬ DIGITALŬ
    Di nuntru și-di nafoarâ

    APRIDUȚERI / EXIYISIRI

    ARMÂNEAȘTIROMÂNĂENGLISH
    LUNA ŞI MESLULUNA ŞI „MES”-ULTHE MOON AND THE MONTH
    Luna tutu si-ndreadzi
    loclu s-luńineadzâ.
    Luna tutu s-şuţâ
    loclu… dipu nu s-mutâ.    		Luna tot se pregăteşte 1
    pământul să-l lumineze.
    Luna se tot suceşte
    pământul… nu se sinchiseşte! 2    		The moon is always getting ready
    to shine upon the earth.
    The moon keeps turning,
    but the earth… doesn’t budge!
    Noaptea i ca dzuua
    si-lu vedz aclu-n-padi
    ti doari miduua
    s-vrei si-ľi dai di coadâ!    		Noaptea e ca ziua
    să vezi pe jos acul
    te doare creierul
    să vrei să-i dai de coadă!    		The night is like the day—
    you could spot a needle on the ground,
    it makes your head ache
    to try and make sense of it all!
    Câ-i mistiryiu mari
    maşi Dumnidză ştie
    cumu di easti-ahtari:
    cându-mplinâ, yie,
    cându… dip câtrani?!    		Că e mister mare
    şi numai Dumnezeu ştie
    cum e de-i atare:
    când [e] plină, vie
    când… de tot catran!    		For it’s a great mystery,
    and only God knows
    how it all works:
    how it’s full and alive one night,
    and then… pure darkness!
    Şi di-apoia: Armânlu
    meslu şi-lu-ari ahoryea,
    cându s-şuţâ loclu
    di da lunâ noauâ
    nâsâ easti unâ, meslu easti altâ!    		Şi apoi: armânul
    „mes”-ul şi-l are altul,3
    când se suceşte pământul
    de dă lună nouă
    ea [luna] este una,
    ,,mes”-ul este alta!    		And then: for the Aromanian,
    the month is something else
    when the earth turns
    and brings a new moon,
    she is one thing,
    but the month is another!
    Aşi vru latina
    limba strauşeascâ:
    meslu s-şi-aibâ numa,
    luna si-ľi luţeascâ!    		Aşa a vrut latina
    limba strămoşească:
    „mes”-ul să-şi aibă numele,
    luna să-i lucească!    		That’s how Latin wanted it,
    our ancestral tongue:
    for the month to have its name,
    and the moon to shine upon it!
    1. Literal : „se drege.”
    2. Literal: „de loc nu se mută (din loc).”
    3. „Pentru «lună (de zile)» aromânul are un cuvânt separat” (< lat. mensis; cf. fr. mois, it. mese etc.).
    ARÂZGA / SURSA

    Caragiu-Marioțeanu, M., 1994. Di nuntru și-di nafoarâ. Bucuresti: Editura Cartea Aromana.

    Luna tutu si-ndreadzi
    loclu s-luńineadzâ.
    Luna tutu s-şuţâ
    loclu... dipu nu s-mutâ.

    Noaptea i ca dzuua
    si-lu vedz aclu-n-padi
    ti doari miduua
    s-vrei si-ľi dai di coadâ!

    Câ-i mistiryiu mari
    maşi Dumnidză ştie
    cumu di easti-ahtari:
    cându-mplinâ, yie,
    cându... dip câtrani?!

  • CÂNTICU TI GINTA LATINĂ

    Matilda Caragiu-Marioțeanu's avatar

    Matilda Caragiu-Marioțeanu

    CÂNTICU TI GINTA LATINĂ

    di Vasile Alecsandri

     I

     Latina gintâ i reginâ
     Ntrâ alti ginti di aestâ lumi mari.
     Ea poartâ-n frâmti nâ steauâ sirinâ
     Luţindalui tu eti seculari.
     Scriatâ-ľi easti tutu nâinti
     Gioanâ si-şi treacâ lunga-ľi cali.
     Ea neadzi-ndreaptâ-n frâmtea altoru ginti
     Şi-luńinâ vearsâ dinâpoi, tu vali.

    II

     Latina gintâ featâ vergurâ-i, alghinâ
     Cu hari dulţi, trupu curatu, lişoru,
     Tutu xenlu-n cali ľi si-ncľinâ
     N-dzinucľi cadi, tutu ma-mplinu di doru.
     Muşatâ, yie, gura-ľi maşi arâsu,
     Sumu ţeru sirinu şi dzuua pi câroari
     Ea s-ńirâ-n soari, caplu-ľi tutu ma-n susu,
     Si-ascaldâ, harişi, tu veardi-amari.

     III

     Latina gintâ ari parti
     Di tuti-a loclui mări averi
     Şi-cu multâ vreari ea li-mparti
     Cu tuti alanti a ľei surări,
     Ma la inati nu-ari preacľi,
     Când mutâ braţu ti libertati
     U surpâ tirania veacľi
     Ş-si-alumtâ ti-a ľei îndriptati.

     IV

     La dzuua aţea di giudicatâ
     Cându va-s sta dinintea Aţilui
     Ginta va si-hibâ întribatâ:
     „Ţi ari faptâ ea pi loclu a lui?”
     Ş-nâsâ va-s greascâ - boaţi dulţi, ńeari:
     „O! Doamne,-n lumi mini câtu şidzui
     Tu ocľi a ľei împlińi di vreari
     Maşi Tini, Vrute, mini ti vidzui!”
    Matilda Caragiu-Marioțeanu's avatar

    Matilda Caragiu-Marioțeanu

    Filuloagâ / Poetesâ Armânâ (1927 – 2009) Matilda Caragiu-Marioțeanu, s-amintă 20 alunaru 1927, tu hoara Hrupiște (adzâ, Argon Orestiko, Gârția). Tu anlu 1928, fumeaľea a ľei fu colonizatâ tu Cadrilater (Sarsânlar, Durostor), deadunu cu alte vârnâ 40 di fumeľi di armâńi. Adră sculia Silistra, Bacău și Ploiești, și bitisi Facultatea di Litere tu Universitatea di București tu anlu 1951. Tu anlu 1967 bitisi doctoratlu cu teza „Fonomorfologie aromână. Studiu de dialectologie structurală”.

    CÂNTICU TI GINTA LATINĂ
    ALTI POEMATI DITŬ IDYEA CARTI
    CARTEA TU FORMATŬ DIGITALŬ
    Di nuntru și-di nafoarâ

    APRIDUȚERI / EXIYISIRI

    ARMÂNEAȘTIROMÂNĂENGLISH
    CÂNTICU TI GINTA LATINĂ 1
    di Vasile Alecsandri    		CÂNTUL GINTEI LATINE
    de Vasile Alecsandri    		THE SONG OF THE LATIN PEOPLE
    by Vasile Alecsandri
    I

    Latina gintâ i reginâ
    Ntrâ alti ginti di aestâ lumi mari.
    Ea poartâ-n frâmti nâ steauâ sirinâ
    Luţindalui tu eti seculari.
    Scriatâ-ľi easti tutu nâinti
    Gioanâ si-şi treacâ lunga-ľi cali.
    Ea neadzi-ndreaptâ-n frâmtea altoru ginti
    Şi-luńinâ vearsâ dinâpoi, tu vali.    		I

    Latina gintă e regină
    Între-ale lumii ginte mari.
    Ea poartă-n frunte-o stea divină
    Lucind prin timpii seculari.
    Menirea ei tot înainte
    Măreţ îndreaptă paşii săi.
    Ea merge-n capul altor ginte
    Vărsând lumină-n urma ei.    		I

    The Latin nation is a queen
    Among the great nations of the earth.
    She bears upon her brow a star divine,
    That shines through centuries since birth.
    Her destiny moves ever forward,
    Her steps are noble, proud, and free.
    She walks ahead of all the others,
    And leaves behind a trail of light for all to see.
    II

    Latina gintâ featâ vergurâ-i, alghinâ
    Cu hari dulţi, trupu curatu, lişoru,
    Tutu xenlu-n cali ľi si-ncľinâ
    N-dzinucľi cadi, tutu ma-mplinu di doru.
    Muşatâ, yie, gura-ľi maşi arâsu,
    Sumu ţeru sirinu şi dzuua pi câroari
    Ea s-ńirâ-n soari, caplu-ľi tutu ma-n susu,
    Si-ascaldâ, harişi, tu veardi-amari.    		II

    Latina gintă e vergină
    Cu farmec dulce, răpitor;
    Străinu-n cale-i se închină
    Şi pe genunchi cade cu dor.
    Frumoasă, vie, zâmbitoare,
    Sub cer senin, în aer cald,
    Ea se mirează-n splendid soare,
    Se scaldă-n mare de smarald.    		II

    The Latin nation is a maiden,
    With charm so sweet, so full of grace;
    The stranger bows before her presence,
    Falls to his knees, longing on his face.
    She’s beautiful, alive, and smiling,
    Beneath a calm and open sky,
    She marvels at the splendid sunlight,
    And bathes in seas where emeralds lie.
    III

    Latina gintâ ari parti
    Di tuti-a loclui mări averi
    Şi-cu multâ vreari ea li-mparti
    Cu tuti alanti a ľei surări,
    Ma la inati nu-ari preacľi,
    Când mutâ braţu ti libertati
    U surpâ tirania veacľi
    Ş-si-alumtâ ti-a ľei îndriptati.    		III

    Latina gintă are parte
    De-ale pământului comori
    Şi mult voios ea le împarte
    Cu celelalte a ei surori,
    Dar e teribilă-n mânie
    Când braţul ei liberator
    Loveşte-n cruda tiranie
    Şi luptă pentru-al său onor.    		III

    The Latin nation is the keeper
    Of earthly treasures rich and rare;
    And joyfully she shares them freely
    With her sister nations, fair.
    But fierce she stands when stirred to anger,
    Her arm, set free, will strike down wrong—
    Against all cruel tyranny,
    She rises up, proud, brave, and strong.
    IV

    La dzuua aţea di giudicatâ
    Cându va-s sta dinintea Aţilui
    Ginta va si-hibâ întribatâ:
    „Ţi ari faptâ ea pi loclu a lui?”
    Ş-nâsâ va-s greascâ – boaţi dulţi, ńeari:
    „O! Doamne,-n lumi mini câtu şidzui
    Tu ocľi a ľei împlińi di vreari
    Maşi Tini, Vrute, mini ti vidzui!”    		IV

    În ziua cea de judecată,
    Când faţă-n cer cu Domnul sfânt,
    Latina gintă-a fi-ntrebată:
    „Ce a făcut pe-acest pământ?”
    Ea va răspunde sus şi tare:
    „O! Doamne,-n lume cât am stat,
    În ochii săi plini de-admirare
    Pe tine te-am reprezentat!”    		IV

    And on the day of final judgment,
    When face to face with God above,
    The Latin people shall be asked:
    “What did you do with life and love?”
    She’ll answer loud and without shame:
    “O Lord, while in the world I stayed,
    With eyes that shone with admiration,
    I bore your image, unafraid.”
    1. Poezia aestâ fu scriatâ di Vasile Alecsandri tu maiu, 1878. Poetlu u dzăsi la „Concursul Felibrilor,” di Montpellier, Franţa, la „Societatea limbilor romanice.” Nâsu fu încurunatu aclo cu premiulu ti ma buna şi ma muşata poezie încľinatâ ti latinităţi. Cântul gintei latine fu adusu tu limbili: latinâ, francezâ, italianâ (1878), provensalâ (1885), retoromanâ (1896), spaniolâ, portughezâ (1978, tu 100 di ani), şi dupâ 110 ani u aduşu-şi mini tu limba a noastrâ (si – avdzâ-ntâńea oarâ tu 1989, la VI-lu Congresu a Armâńiloru di Bridgeport, U.S.A.).
    ARÂZGA / SURSA

    Caragiu-Marioțeanu, M., 1994. Di nuntru și-di nafoarâ. Bucuresti: Editura Cartea Aromana.

     I

     Latina gintâ i reginâ
     Ntrâ alti ginti di aestâ lumi mari.
     Ea poartâ-n frâmti nâ steauâ sirinâ
     Luţindalui tu eti seculari.
     Scriatâ-ľi easti tutu nâinti
     Gioanâ si-şi treacâ lunga-ľi cali.
     Ea neadzi-ndreaptâ-n frâmtea altoru ginti
     Şi-luńinâ vearsâ dinâpoi, tu vali.

    II

     Latina gintâ featâ vergurâ-i, alghinâ
     Cu hari dulţi, trupu curatu, lişoru,
     Tutu xenlu-n cali ľi si-ncľinâ
     N-dzinucľi cadi, tutu ma-mplinu di doru.
     Muşatâ, yie, gura-ľi maşi arâsu,
     Sumu ţeru sirinu şi dzuua pi câroari
     Ea s-ńirâ-n soari, caplu-ľi tutu ma-n susu,
     Si-ascaldâ, harişi, tu veardi-amari.

  • TREI BLÂSTEAMI (TI ŞICAE)

    Matilda Caragiu-Marioțeanu's avatar

    Matilda Caragiu-Marioțeanu

    TREI BLÂSTEAMI (TI ŞICAE)
     I. Blâsteami di mumâ ţi u creapâ fumeaľea

     Ţi-ńi pâţâi, laia-ńi di io?!
     Iu-su ficioriľi di-unu chiro?!
     A, la-ai, mi zurlusirâ,
     caplu mi-acâţă, mârata-ńi,
     ia, aşi-ńi si duţi ńeata-ńi!

    - Lea, mare, hândâcusită,
     cara s-ti-acaţu di cusiţâ
     va ti-aducu tutâ-nvârliga
     vârnu s-nu ţ-aibâ câştiga!
     Stăi, lea, ţ-u chiruşi arşinea,
     pornicu dip ţâ si-adră chealea?
     Ţi mi crechi, lea, ţi s-ţâ creapâ
     budza, ia, că mi cripaşi?! 

     Şi-tini, lai, gugea ficiorlu
     ţâ badz mintea cu lişorlu?
     Va ti vatâmu, lai, di şcopu
     ta s-ţâ bagu mintea la locu!
     Ieşi nafoar’, hândâcusite,
     gioacâ tu uboru, neap’cate!

    - Ah, lea ńică, dracu di-tu guvâ,
     dipu ca theaminâ-mascurâ!

    Chilimea u-arupsişi ţiru
     cu carecla tutu hâr-hâr!
     Bagâ-ţ curlu-n padi, stăi,
     ţi mi crechi, lea, ţi-ńi adari?

     Câ v-agudi chicuta doauli!
     S-vâ sta parlu tu hicati,
     ia, câ mi cripaţ, ficioriľi-ńi,
     tu-nâ guvâ s-vâ bagu treiľi,
     sfulgulu pisti voi s-cadâ...
    - Ţi mi feaţişi, murlai dadâ?!
     ...

    Oi-i, corba-ńi, zurlusii?
     Ţi stau di dzâcu, u chirui?
     Ptiu-ptiu-ptiu!, s-ńi-ascuchiu-n sinu,
     tu munţ seţi! Aca la mini-i-i
     ahtări lucri nu-ari s-yinâ-â-â!
     Cari nu şi-u va fumeaľea-a-a
     s-nu şi-u va niţi câmeaşa-a-a!

     Aidi, soră, tini mare,
     ľea-u ńica şi-ieşi primnari,
     şi-videţ s-nu ţiva ficiorlu
     s-şi-arupâ ţiva ciciorlu...
     Aidi, pirdhicuşili-a meali,
     loaţ-vâ şi-agiucaţ-vâ beali!

    II. Blâsteami di-nveastâ ţi-ľi fudzi bârba-su tu Amirichie

    Au-u, sor, dzâ, nu ńi-amu dhichi?
     Nicuchiru easti aestu?
     S-şi-alasâ taifâ, fumeaľi
     şi s-fugâ tu-Amirichie?

     Oh, lele, corba-ńi di io!
     Ţi hâiri s-fac-aclo?!
     Omu chirutu, fliurâ mintea-ľi,
     ńi-alghirâ dip laiľi ocľi-ńi!
     Tutu mutrea, tutu mutrea...
     vârnu nu u minduia.
     Nu-ari s-yinâ vârnâoarâ,
     caplu tâmpânâ-ńi si-adarâ!

     Ţi-ńi pâţâi, lea, corba-ńi di-io?!
     Ţi bârbatu, lea, dipu aplo!
     N-agârşi, ańi trecu şi-trecu
     ficioriľi doľi tutu ma crescu...
     Mi cripă, budza si-ľi creapâ!
     Cioarâ di-arinâ si-adarâ!
     S-nu-şi aibâ altâ hâiri!

     Pi dinţâ si-lu vedu, lea sor’,
     câ mi-asteşu, lea, di-ahâtu doru!
     Ia, aşi, câ mi cripă...

     Si-ľi agiutâ Dumnidză!

    III Blâstemu di dadâ ţi-ľi fudzi ficiorlu si s-facâ yeatru

    Oi-i, murlai Custachi a meu!
     Iu-ńi fudzişi, lai, frate,
     ţi-ńi adraşi, lai, carabeu,
     vrute şi-nidurute!

     Oh, lele, aţelu-şi tutu,
     s-dusi s-s-facâ yeatru...
     Oi-i, aslanlu-ńi vru-utu,
     ocľiu-ńi si-adră albu-u!

     Au-u, Custachi-mu,
     mutrea-aoa, la dada!
     U vedz palma? Ari peri?
     Nu-ari, frate, vârnu.
     Avdz-aoa, ficiorlu-a meu:
     câţ peri ari palma
     ahâtâ hâiri si-ai,
     puľilu şi-ńellu a meu!
     Câ mi-alâsaşi singurâ,
     plâmtâ şi-ningrupatâ...

     Ia, aşi s-da Dumnidză,
     giuru pi-a tali ńeati!
     Harauâ si-ai di la ficiori
     şi dzâli tutu muşati!
    Matilda Caragiu-Marioțeanu's avatar

    Matilda Caragiu-Marioțeanu

    Filuloagâ / Poetesâ Armânâ (1927 – 2009) Matilda Caragiu-Marioțeanu, s-amintă 20 alunaru 1927, tu hoara Hrupiște (adzâ, Argon Orestiko, Gârția). Tu anlu 1928, fumeaľea a ľei fu colonizatâ tu Cadrilater (Sarsânlar, Durostor), deadunu cu alte vârnâ 40 di fumeľi di armâńi. Adră sculia Silistra, Bacău și Ploiești, și bitisi Facultatea di Litere tu Universitatea di București tu anlu 1951. Tu anlu 1967 bitisi doctoratlu cu teza „Fonomorfologie aromână. Studiu de dialectologie structurală”.

    TREI BLÂSTEAMI (TI ŞICAE)
    ALTI POEMATI DITŬ IDYEA CARTI
    CARTEA TU FORMATŬ DIGITALŬ
    Di nuntru și-di nafoarâ

    APRIDUȚERI / EXIYISIRI

    ARMÂNEAȘTIROMÂNĂENGLISH
    TREI BLÂSTEAMI (TI ŞICAE)TREI BLESTEME (DE ȘAGÂ)THREE CURSES (IN JEST)
    I. Blâsteami di mumâ ţi u creapâ fumeaľeaI Blesteme de mamă pe care o necăjesc 1 copiiiI. A mother’s curse upon her naughty children
    Ţi-ńi pâţâi, laia-ńi di io?!
    Iu-su ficioriľi di-unu chiro?!
    A, la-ai, mi zurlusirâ,
    caplu mi-acâţă, mârata-ńi,
    ia, aşi-ńi si duţi ńeata-ńi!    		Ce-mi păţii, biata-mi de mine?!
    Unde-s copiii de-odinioară?!
    Oh, mă-ăi, m-au nebunit
    capul m-a apucat, amărâta-mi
    ia, aşa-mi se duce viaţa-mi! 2    		What’s become of me, poor me?!
    Where are the children of the old days?!
    Oh, my, they’ve driven me mad
    my head’s aching, poor me
    this is how my youth fades away!
    – Lea, mare, hândâcusită,
    cara s-ti-acaţu di cusiţâ
    va ti-aducu tutâ-nvârliga
    vârnu s-nu ţ-aibâ câştiga!
    Stăi, lea, ţ-u chiruşi arşinea,
    pornicu dip ţâ si-adră chealea?
    Ţi mi crechi, lea, ţi s-ţâ creapâ
    budza, ia, că mi cripaşi?!    		Tu, a mare, prăpadită,
    de te-oi apuca de cosiţă
    am să te-aduc toată-nvârliga 3
    nimeni să nu-ţi aibă grija!
    Stai, tu-u, ţi-ai pierdut ruşinea,
    toval chiar ţi s-a făcut pielea?
    De ce mă crăpi, tu, crăpa-ţi-ar
    buza, ia [aşa], că m-ai crăpat?!    		You there, big one, little wretch,
    if I catch you by the braid,
    I’ll spin you round and round,
    that no one cares for you again!
    Stay there, you’ve lost your shame
    has your skin turned into leather?
    Why do you torment me? May your lip
    split, as you’re splitting my head!
    Şi-tini, lai, gugea ficiorlu
    ţâ badz mintea cu lişorlu?
    Va ti vatâmu, lai, di şcopu
    ta s-ţâ bagu mintea la locu!
    Ieşi nafoar’, hândâcusite,
    gioacâ tu uboru, neap’cate!    		Şi tu, măi, gogea feciorul 4
    îţi pui mintea cu uşorul? 5
    Te omor, măi, în bătaie
    ca să-ţi pun mintea la loc!
    Ieşi afar’, neruşinate,
    joacă-n curte, afurisite!    		And you, big boy,
    behaving like a fool?
    I’ll beat some sense
    back into you!
    Get out, you shameless brat,
    go play in the yard, you cursed thing!
    – Ah, lea ńică, dracu di-tu guvâ,
    dipu ca theaminâ-mascurâ!    		– Ah, tu, mică, drac din gaură,
    chiar ca femelă-masculă!    		And you, small one, little demon,
    like a manly female!
    Chilimea u-arupsişi ţiru
    cu carecla tutu hâr-hâr!
    Bagâ-ţ curlu-n padi, stăi,
    ţi mi crechi, lea, ţi-ńi adari?    		Chilimul l-ai făcut ciur
    cu scaunul 6 tot hâr-hâr!
    Pune-ţi curul jos [şi] stai,
    de ce mă crăpi, tu, ce îmi faci?    		You’ve turned the rug to rags,
    and the chair squeaks like madness!
    Sit your butt down and hush
    why are you driving me crazy?!
    Câ v-agudi chicuta doauli!
    S-vâ sta parlu tu hicati,
    ia, câ mi cripaţ, ficioriľi-ńi,
    tu-nâ guvâ s-vâ bagu treiľi,
    sfulgulu pisti voi s-cadâ…
    – Ţi mi feaţişi, murlai dadâ?!
    …    		Că v-ar lovi picul [pe]-amândouă!
    Sta-v-ar parul în ficaţi,
    ia, că mă crăpaţi, feciorii-mi,
    într-o gaură să vă bag treii,
    fulgerul pe voi să cadă…
    La ce m-ai făcut, biet-mamă?!
    …    		May thunder strike the both of you!
    May a stick lodge in your livers,
    you’ve wrecked me, my children,
    I’d shove all three of you in one hole
    may lightning strike you all!
    Why did you birth me, on mother?!
    …
    Oi-i, corba-ńi, zurlusii?
    Ţi stau di dzâcu, u chirui?
    Ptiu-ptiu-ptiu!, s-ńi-ascuchiu-n sinu,
    tu munţ seţi! Aca la mini-i-i
    ahtări lucri nu-ari s-yinâ-â-â!
    Cari nu şi-u va fumeaľea-a-a
    s-nu şi-u va niţi câmeaşa-a-a!    		Vai, vai, biata-mi, înnebunii?
    Ce stau de zic, o pierdui? 7
    Ptiu, ptiu, ptiu! să-mi scuip în sân!
    În munţi seci! 8 Aici la mine-e-e
    atari lucruri să nu-mi vie-e-e!
    Cine nu şi-o vrea familia-a-a 9
    să nu-şi vrea nici cămaşa-a-a!    		Oh, goodness – I’m going mad?
    What am I saying here, I’ve lost it all together?
    Ptu, ptu, ptu! I’ll spit to ward off evil!
    To barren mountains! Such things
    may never come to me!
    Whoever doesn’t love their children
    may they not stand the shirt on their own back!
    Aidi, soră, tini mare,
    ľea-u ńica şi-ieşi primnari,
    şi-videţ s-nu ţiva ficiorlu
    s-şi-arupâ ţiva ciciorlu…
    Aidi, pirdhicuşili-a meali,
    loaţ-vâ şi-agiucaţ-vâ beali!    		Haide, soră,10 tu, cea mare,
    ia-o [pe] mica şi-ieşi plimbare
    şi vedeţi să nu cumva feciorul
    să-şi rupă cumva piciorul…
    Haide, potârnichile mele,
    luaţi şi jucaţi pietricele!    		Come, sister, you eldest,
    take the little one, go for a walk
    make sure the boy
    doesn’t break his leg somehow…
    Come, my little partridges,
    go, play your pebble games!
    1. Literal: „o crapă.”
    2. Literal : „tinereţea-mi.”
    3. „Împrejur.”
    4. „Băiatul.”
    5. „Uşor la minte.”
    6. „Scaun cu spetează” (pentru „scaun:” arom. scamnu).
    7. „Mi-o pierdui mintea.”
    8. „Pustii.”
    9. „Cine nu-şi iubeşte copiii.”
    10. Mod de adresare fiicelor; pentru băieţi: „frate!”.
    II. Blâsteami di-nveastâ ţi-ľi fudzi bârba-su tu AmirichieII Blesteme de nevastă căreia i-a plecat bărbatul în AmericaII. A wife’s curse on the husband who left for America
    Au-u, sor, dzâ, nu ńi-amu dhichi?
    Nicuchiru easti aestu?
    S-şi-alasâ taifâ, fumeaľi
    şi s-fugâ tu-Amirichie?    		Va-ai, soră, zi, nu-i drept? 1
    Om de casă este-acest?
    Să-şi lase neam, familie
    să plece-n Amirichie?    		Oh, sister, tell me—am I wrong?
    Is this a real husband?
    To leave his kin, his family,
    to run off to America?
    Oh, lele, corba-ńi di io!
    Ţi hâiri s-fac-aclo?!
    Omu chirutu, fliurâ mintea-ľi,
    ńi-alghirâ dip laiľi ocľi-ńi!
    Tutu mutrea, tutu mutrea…
    vârnu nu u minduia.
    Nu-ari s-yinâ vârnâoarâ,
    caplu tâmpânâ-ńi si-adarâ!    		Văleleu, biata-mi de mine!
    Ce naiba 2 să fac-acolo?!
    Om pierit, 3 fluier i-e mintea-i,
    mi-albiră de tot bieţi ochii-mi!
    Tot priveşte, tot priveşte…
    nimeni nu se mai gândeşte. 4
    Nu mai vine niciodată,
    capu-mi, tobă-i, mintea toată! 5    		Oh dear, poor me!
    What the heck is he doing there?!
    He’s a lost man, his mind’s gone,
    he’s blinded my poor eyes with grief!
    Always staring, always watching—
    but no one thinks of us anymore.
    He’ll never come back again,
    my head is buzzing, my mind’s all gone!
    Ţi-ńi pâţâi, lea, corba-ńi di-io?!
    Ţi bârbatu, lea, dipu aplo!
    N-agârşi, ańi trecu şi-trecu
    ficioriľi doľi tutu ma crescu…
    Mi cripă, budza si-ľi creapâ!
    Cioarâ di-arinâ si-adarâ!
    S-nu-şi aibâ altâ hâiri!    		Ce-mi păţii, biata-mi de mine?!
    Ce bărbat, vai, de ruşine! 6
    Ne-a uitat, ani trec şi trec
    feciorii, doi, tot mai cresc…
    M-a crăpat, buza să-i crape!
    Sfoară din nisip să facă!
    N-aibă nici o pricopseală!    		What’s become of me, poor me?!
    What kind of man is that—shame on him!
    He forgot about us—years pass and pass,
    our two sons keep growing…
    He’s broken me, may his lips break!
    May he try to make a rope from sand!
    May he never prosper again!
    Pi dinţâ si-lu vedu, lea sor’,
    câ mi-asteşu, lea, di-ahâtu doru!
    Ia, aşi, câ mi cripă…    		Vedea-l-aş pe dinţi,7 tu, sor’,
    că m-am stins de-atâta dor!
    Ia, aşa, că m-a crăpat…    		May I see his teeth, sister,
    after all this longing has eaten me up!
    Yes, just like that—he’s torn me apart…
    Si-ľi agiutâ Dumnidză!Să-i ajute Dumnezeu!May God help him!
    1. Literal: „n-am dreptate?”
    2. Literal: „pricopseală.”
    3. „Aiurit.”
    4. Literal: „nimeni nu s-ar fi gândit la asta.”
    5. Literal: „capul mi se face tobă.”
    6. „Simplu; neşlefuit.”
    7. „Vedea-l-aş întins / mort / cu faţa în jos.”
    III Blâstemu di dadâ ţi-ľi fudzi ficiorlu si s-facâ yeatruIII Blestem de mamă căreia i-a plecat feciorul să se facă doctorIII. A mother’s curse on her son who left to become a doctor
    Oi-i, murlai Custachi a meu!
    Iu-ńi fudzişi, lai, frate,
    ţi-ńi adraşi, lai, carabeu,
    vrute şi-nidurute!    		Va-ai, biet Costache-al meu!
    Unde-ai plecat 1 tu, măi, frate,
    ce-mi făcuşi, tu, carabeu,2
    vrute şi nedurute!3    		Oh, my poor Costache!
    Where did you go, brother?
    What have you done, you little rascal,
    you full of big dreams and no care!
    Oh, lele, aţelu-şi tutu,
    s-dusi s-s-facâ yeatru…
    Oi-i, aslanlu-ńi vru-utu,
    ocľiu-ńi si-adră albu-u!    		Văleleu, doar unu-i tot,4
    s-a dus să se facă doctor…
    Va-ai, leu-mi vru-ut,
    ochiu-mi albi to-ot!    		Oh dear, the only one I had—
    and he left to become a doctor…
    Oh, my brave lion,
    you’ve turned my eyes completely white!
    Au-u, Custachi-mu,
    mutrea-aoa, la dada!
    U vedz palma? Ari peri?
    Nu-ari, frate, vârnu.
    Avdz-aoa, ficiorlu-a meu:
    câţ peri ari palma
    ahâtâ hâiri si-ai,
    puľilu şi-ńellu a meu!
    Câ mi-alâsaşi singurâ,
    plâmtâ şi-ningrupatâ…    		O-oh, Costachi-mu,
    uite aici la mama:
    O vezi palma? Are peri?
    N-are, frate, nici unul.
    Auzi aici, feciorul meu:
    câţi peri are palma
    atâta pricopseală să ai,
    puiul şi mielul meu!
    Că m-ai lăsat singură,
    plânsă şi neîngropată…    		Oh, Costache, my son,
    look here at your mother:
    Do you see this palm? Does it have hair?
    No, brother—not even one.
    Listen to me, my son:
    as many hairs as this palm has,
    so much success may you have,
    my little one, my lamb!
    You left me alone,
    crying, unburied in sorrow…
    Ia, aşi s-da Dumnidză,
    giuru pi-a tali ńeati!
    Harauâ si-ai di la ficiori
    şi dzâli tutu muşati!    		Ia, aşa să dea Dumnezeu
    jur pe a ta tinereţe!
    Bucurie să ai de la feciori
    şi zile tot frumoase!    		Let it be as God wills it—
    I swear it on your youth!
    May you have joy from your children
    and nothing but beautiful days!
    1. Literal: „ai fugit.”
    2. „Vrabie” /„ciocănitoare?” Cuvânt de mângâiere pentru băieţi.
    3. „Iubite şi neiubitorule!”
    4. Literal: „acela şi tot.”
    ARÂZGA / SURSA

    Caragiu-Marioțeanu, M., 1994. Di nuntru și-di nafoarâ. Bucuresti: Editura Cartea Aromana.

     I. Blâsteami di mumâ ţi u creapâ fumeaľea

     Ţi-ńi pâţâi, laia-ńi di io?!
     Iu-su ficioriľi di-unu chiro?!
     A, la-ai, mi zurlusirâ,
     caplu mi-acâţă, mârata-ńi,
     ia, aşi-ńi si duţi ńeata-ńi!

    - Lea, mare, hândâcusită,
     cara s-ti-acaţu di cusiţâ
     va ti-aducu tutâ-nvârliga
     vârnu s-nu ţ-aibâ câştiga!
     Stăi, lea, ţ-u chiruşi arşinea,
     pornicu dip ţâ si-adră chealea?
     Ţi mi crechi, lea, ţi s-ţâ creapâ
     budza, ia, că mi cripaşi?!

  • PATRU YISI CU OCĽI-NCĽIŞI

    Matilda Caragiu-Marioțeanu's avatar

    Matilda Caragiu-Marioțeanu

    PATRU YISI CU OCĽI-NCĽIŞI
    I Yisu di primâveara 

    Ficioriľi: 
    Cându da iarba, 
    lâ creaşti barba. 
    Cându da frândza, 
    lâ creap-arândza. 
    Cându yinu ploili, 
    alagâ oili. 
    Cându străfuldzirâ, 
    moartea u spindzurâ.

    Featili: 
    Cându yinu Fluriili 
    şi-bagâ fluriili. 
    Când yini Paştili, 
    si scoalâ moaşili 
    di-şi ducu nipoatili 
    si-şi spunâ ńeatili!
    Scotu di-tu hârari 
    ti Viniri-Mari, 
    strańi muşati 
    cu mâńili câlcati...

    Giońiľi s-li veadâ 
    featili si-aleagâ.

    II Yisu di veara

    Cându yini mailu 
    s-hârseaşti-Armânlu. 
    Iasi tu padi 
    la iarbâ veardi. 
    Fumeaľea-ľi tutâ 
    di-tu hori s-mutâ. 
    Circhelu-ndreptu, 
    caşlu-aleptu 
    pita i teasâ 
    coaptâ ti measâ 
    guva tu mesi
    - paplu tu thesi-
     dada u taľi 
    yiuri astaľi 
    cathi unu partea 
    şi-u ľea na nâ parti 
    yinlu ti oaspiţ 
    pociulu i proaspitu 
    bunu pi câroari 
    câ-i şi-elu di la soari...

    Ş-boaţea si-alinâ 
    tâşi Samarinâ...

    III Yisu di toamna

    Ti Stâ-Mârie 
    tu Cimârie 
    s-toarnâ Armânlu 
    si-ndreagâ arniulu! 

    Ti yizmâciunu 
    nu ari vârnu 
    butea nimplinâ. 
    Taralili gânâ 
    caşlu si-lu ţânâ. 
    Pociu ahândosu 
    ti laptili grosu 
    niheam dulţi-acru 
    cum-l-va fumiľiclu. 
    Peturili-su teasi 
    lânurili-su toarsi 
    pâstrâmadz tu vimtu 
    câvyearlu sprilimtu 
    hiţi-mbâirati 
    meari uscati 
    nuţli adunati 
    câstâńili coapti 
    fârina-n sinduchi... 

    Iarna? Si-si-aproachi! 
    As-yinâ Andreulu, 
    i-ndreptu Armânlu!

    IV Yisu di iarna

    Cându da neaua 
    si-acoapirâ torlu. 
    Ma, ia vedz-u Steaua! 
    S-feaţi Hristolu!
    Yinu sârbâtorili 
    tu tuţ criştińiľi. 
    Simitea adratâ 
    sarailia-i coaptâ 
    bâclâvălu - ńeari 
    pitili cu moari 
    migitlu ascumtu 
    ta si-lu aflâ nuntru! 
    Aryuceariľi-alagâ 
    anlu si-lu adavgâ 
    cu altu ma nău 
    fâr-di duhu arău...

    Pâtigiunea yini 
    ia-lea şi-Ayiu Yeani 
    banâ hârioasâ 
    Anlu Nău i-n casâ 
    bunili-s si-aleagâ 
    aralili-s si-aşteargâ!
    Matilda Caragiu-Marioțeanu's avatar

    Matilda Caragiu-Marioțeanu

    Filuloagâ / Poetesâ Armânâ (1927 – 2009) Matilda Caragiu-Marioțeanu, s-amintă 20 alunaru 1927, tu hoara Hrupiște (adzâ, Argon Orestiko, Gârția). Tu anlu 1928, fumeaľea a ľei fu colonizatâ tu Cadrilater (Sarsânlar, Durostor), deadunu cu alte vârnâ 40 di fumeľi di armâńi. Adră sculia Silistra, Bacău și Ploiești, și bitisi Facultatea di Litere tu Universitatea di București tu anlu 1951. Tu anlu 1967 bitisi doctoratlu cu teza „Fonomorfologie aromână. Studiu de dialectologie structurală”.

    PATRU YISI CU OCĽI-NCĽIŞI
    ALTI POEMATI DITŬ IDYEA CARTI
    CARTEA TU FORMATŬ DIGITALŬ
    Di nuntru și-di nafoarâ

    APRIDUȚERI / EXIYISIRI

    ARMÂNEAȘTIROMÂNĂENGLISH
    PATRU YISI CU OCĽI-NCĽIŞIPATRU VISE CU OCHII ÎNCHIŞIFOUR DREAMS WITH EYES CLOSED
    I Yisu di primâveara I Vis de primăvarăI. Spring Dream
    Ficioriľi:
    Cându da iarba,
    lâ creaşti barba.
    Cându da frândza,
    lâ creap-arândza.
    Cându yinu ploili,
    alagâ oili.
    Cându străfuldzirâ,
    moartea u spindzurâ.    		Feciorii:
    Când dă iarba,
    le creşte barba.
    Când dă frunza
    le crapă rânza.
    Când vin ploile
    aleargă oile.
    Când străfulgeră,
    moartea o spânzură…    		The Boys:
    When the grass grows,
    their beards grow.
    When the leaves bud,
    their sheep give birth.
    When the rains come,
    they run with the sheep.
    When lightning strikes,
    death hangs nearby…
    Featili:
    Cându yinu Fluriili
    şi-bagâ fluriili.
    Când yini Paştili,
    si scoalâ moaşili
    di-şi ducu nipoatili
    si-şi spunâ ńeatili!
    Scotu di-tu hârari
    ti Viniri-Mari,
    strańi muşati
    cu mâńili câlcati…    		Fetele:
    Când vin Floriile,
    îşi pun salbele. 1
    Când vine Paștele
    se scoală bătrânele 2
    de-şi duc nepoatele
    să-și arate tinereţile!
    Scot din sacii mari
    în Vinerea Mare,
    straie frumoase
    cu mâinile călcate…    		The Girls:
    When Palm Sunday comes,
    they wear their golden necklaces.
    When Easter arrives,
    even the old women rise
    and take their granddaughters
    to show off their youth!
    From great sacks
    on Good Friday,
    they pull out beautiful clothes
    pressed by hand…
    Giońiľi s-li veadâ
    featili si-aleagâ.    		Junii să le vadă,
    fetele să le aleagă.    		For the young men to see them,
    for the girls to get chosen.
    1. Literal: „florini de aur;” „salbe de aur.”
    2. Literal: „o pornesc babele.”
    II Yisu di vearaII Vis de varăII. Summer Dream
    Cându yini mailu
    s-hârseaşti-Armânlu.
    Iasi tu padi
    la iarbâ veardi.
    Fumeaľea-ľi tutâ
    di-tu hori s-mutâ.
    Circhelu-ndreptu,
    caşlu-aleptu
    pita i teasâ
    coaptâ ti measâ
    guva tu mesi
    – paplu tu thesi-
     dada u taľi
    yiuri astaľi
    cathi unu partea
    şi-u ľea na nâ parti
    yinlu ti oaspiţ
    pociulu i proaspitu
    bunu pi câroari
    câ-i şi-elu di la soari…    		Când vine maiul
    se bucură armânul.
    Iese-n poiană 1
    la iarbă verde.
    Familia-i toată
    din sate se mută. 2
    Țestul pregătit,
    caşul ales
    plăcinta-i întinsă
    coaptă pentru masă
    gaura la mijloc 3
    – bunicul în frunte
    mama o taie
    dungi întretaie
    fiecare partea
    şi-o ia la o parte
    vinul pentru oaspeţi
    urciorul e proaspăt
    bun pe căroare 4
    că-i şi el de la soare.    		When May arrives,
    the Aromanian rejoices.
    He heads to the meadow,
    to the green grass.
    The whole family
    leaves the village.
    The baking dome is ready,
    the cheese is chosen,
    the pie is stretched out,
    baked for the table,
    a hole in the middle—
    grandfather at the head,
    mother slices it,
    crosswise she cuts it,
    everyone takes
    their piece aside.
    The wine for the guests,
    the pitcher is fresh—
    perfect in the heat,
    for it too comes from the sun.
    Ş-boaţea si-alinâ
    tâşi Samarinâ…    		Şi vocea se-anină
    până-n Samarină…    		And the voice carries
    all the way to Samarina…
    1. Literal : „padină.”
    2. „Se ridică; pleacă.”
    3. Obicei aromânesc de a însemna centrul plăcintei cu vârful degetului mare: din acest punct se începe tăierea ei în raze.
    4. „Căldură mare” (< lat. calor, caloris).
    III Yisu di toamnaIII Vis de toamnăIII. Autumn Dream
    Ti Stâ-Mârie
    tu Cimârie
    s-toarnâ Armânlu
    si-ndreagâ arniulu!    		La Stă-Mărie
    în Cimărie 1
    se-ntoarce armânul
    să-şi facă iernatul!    		At the Feast of St. Mary
    in Tsamouria,
    the Aromanian returns
    to prepare for winter!
    Ti yizmâciunu
    nu ari vârnu
    butea nimplinâ.
    Taralili gânâ
    caşlu si-lu ţânâ.
    Pociu ahândosu
    ti laptili grosu
    niheam dulţi-acru
    cum-l-va fumiľiclu.
    Peturili-su teasi
    lânurili-su toarsi
    pâstrâmadz tu vimtu
    câvyearlu sprilimtu
    hiţi-mbâirati
    meari uscati
    nuţli adunati
    câstâńili coapti
    fârina-n sinduchi…    		La cules de vii
    nu are nici unul
    butia neplină.
    Putinile doldora
    caşul să-l ţină.
    Pociul 2 pântecos 3
    pentru laptele gros
    puţin dulce-acru
    cum îl vor copilaşii. 4
    Păturile 5-s întinse
    lânurile-s toarse
    pastramele-n vânt
    icrele lucioase
    smochine-mbăirate 6
    mere uscate
    nucile-adunate
    castanele coapte
    făina în ladă…    		At the grape harvest,
    not one lacks
    a full barrel.
    The churns are overflowing
    holding the cheese.
    The deep clay pot
    for the thick milk,
    just sweet and sour enough
    as the little ones like it.
    The blankets are spread,
    the wool is spun,
    the cured meats hang in the wind,
    the fish roe gleams,
    figs strung up,
    dried apples,
    gathered walnuts,
    roasted chestnuts,
    flour in the chest…
    Iarna? Si-si-aproachi!
    As-yinâ Andreulu,
    i-ndreptu Armânlu!    		Iarna? Să se-apropie!
    Să vină Andreul, 7
    e gata armânul!    		Winter? Let it come!
    Let December arrive—
    the Aromanian is ready!
    1. Ceameria, câmpie în Albania.
    2. „Oală de lut” (< lat. potium; cf. fr. pot).
    3. Literal: „adânc(os).”
    4. „Familia cea mică; copiii.”
    5. „Ioscale pentru iarnă.”
    6. „Înşirate” (cf. şi drom, baieră).
    7. „Decembrie.”
    IV Yisu di iarnaIV Vis de iarnăIV. Winter Dream
    Cându da neaua
    si-acoapirâ torlu.
    Ma, ia vedz-u Steaua!
    S-feaţi Hristolu!
    Yinu sârbâtorili
    tu tuţ criştińiľi.
    Simitea adratâ
    sarailia-i coaptâ
    bâclâvălu – ńeari
    pitili cu moari
    migitlu ascumtu
    ta si-lu aflâ nuntru!
    Aryuceariľi-alagâ
    anlu si-lu adavgâ
    cu altu ma nău
    fâr-di duhu arău…    		Când dă neaua
    se-acoperă urma.
    Dar, ia vezi-o Steaua!
    S-a născut Hristosul!
    Vin sărbătorile
    pentru toţi creştinii.
    Pâinea 1 e făcută
    sarailia-i coaptă
    baclavaua – miere
    plăcinta cu moare
    bănuţul ascuns
    ca să-l afli-nuntr’!
    Mascaţii colindă
    anul să-l adauge
    cu altul mai nou
    fără de duh rău…    		When snow falls,
    the tracks are covered.
    But look—the Star!
    Christ is born!
    The holidays arrive
    for all Christians.
    The bread with basil is ready,
    the sarailie is baked,
    the baklava – honey sweet,
    the cheese pie prepared,
    a coin hidden inside
    for someone to find!
    The maskers go caroling,
    to carry the year forward,
    adding a new one
    free of evil spirits…
    Pâtigiunea yini
    ia-lea şi-Ayiu Yeani
    banâ hârioasâ
    Anlu Nău i-n casâ
    bunili-s si-aleagâ
    aralili-s si-aşteargâ!    		Boboteaza vine
    iată-l şi Sânt-Ion
    viaţă bucuroasă
    Anul Nou e-n casă
    bunele să se-aleagă
    relele să se şteargă!    		Epiphany comes,
    and so does Saint John—
    joyful life,
    the New Year enters the home,
    may the good things be chosen,
    and the bad be washed away!
    1. „Pâine pregătită anume, pentru sărbători, cu mireasmă de busuioc.”
    ARÂZGA / SURSA

    Caragiu-Marioțeanu, M., 1994. Di nuntru și-di nafoarâ. Bucuresti: Editura Cartea Aromana.

    I Yisu di primâveara 

    Ficioriľi: 
    Cându da iarba, 
    lâ creaşti barba. 
    Cându da frândza, 
    lâ creap-arândza. 
    Cându yinu ploili, 
    alagâ oili. 
    Cându străfuldzirâ, 
    moartea u spindzurâ.

    Featili: 
    Cându yinu Fluriili 
    şi-bagâ fluriili. 
    Când yini Paştili, 
    si scoalâ moaşili 
    di-şi ducu nipoatili 
    si-şi spunâ ńeatili!
    Scotu di-tu hârari 
    ti Viniri-Mari, 
    strańi muşati 
    cu mâńili câlcati...

  • MERLU ŞI ŃEDZLU A LOCLUI

    Matilda Caragiu-Marioțeanu's avatar

    Matilda Caragiu-Marioțeanu

    MERLU ŞI ŃEDZLU A LOCLUI
    Analtu, ningâ ţeru
    u feaţi poezia
    Armânlu, picurarlu.

    Aclo lâ dzâsi „puľi”
    la tuţ azburâtoriľi
    - câ-su ńiţ, câ suntu mări 
    sunt-fraţ, eľi, cu nioriľi!

    Şi când dipusi-n-padi,
    casâ ş-fumeaľi s-facâ,
    poetlu, picurarlu,
    tu elu cu harlu a Domnului
    vidzânda ţi mâreaţâ,
    lâ dzâsi cu muşuteaţâ:
    merlu şi ńedzlu a loclui...
    Matilda Caragiu-Marioțeanu's avatar

    Matilda Caragiu-Marioțeanu

    Filuloagâ / Poetesâ Armânâ (1927 – 2009) Matilda Caragiu-Marioțeanu, s-amintă 20 alunaru 1927, tu hoara Hrupiște (adzâ, Argon Orestiko, Gârția). Tu anlu 1928, fumeaľea a ľei fu colonizatâ tu Cadrilater (Sarsânlar, Durostor), deadunu cu alte vârnâ 40 di fumeľi di armâńi. Adră sculia Silistra, Bacău și Ploiești, și bitisi Facultatea di Litere tu Universitatea di București tu anlu 1951. Tu anlu 1967 bitisi doctoratlu cu teza „Fonomorfologie aromână. Studiu de dialectologie structurală”.

    MERLU ŞI ŃEDZLU A LOCLUI
    ALTI POEMATI DITŬ IDYEA CARTI
    CARTEA TU FORMATŬ DIGITALŬ
    Di nuntru și-di nafoarâ

    APRIDUȚERI / EXIYISIRI

    ARMÂNEAȘTIROMÂNĂENGLISH
    MERLU ŞI ŃEDZLU A LOCLUIMĂRUL ŞI MIEZUL PĂMÂNTULUI 1THE APPLE AND THE CORE OF THE EARTH
    Analtu, ningâ ţeru
    u feaţi poezia
    Armânlu, picurarlu.    		Sus, lângă cer,
    făcut-a poezia
    armânul, păcurarul.    		High up, near the sky,
    the Aromanian shepherd
    crafted poetry.
    Aclo lâ dzâsi „puľi”
    la tuţ azburâtoriľi
    – câ-su ńiţ, câ suntu mări
    sunt-fraţ, eľi, cu nioriľi!    		Acolo le-a zis „pui”
    la toţi zburătorii
    – că-s mici, ca sunt [ei] mari
    sunt fraţi, ei, cu norii!    		There, he called them “chicks”
    —all the winged ones—
    whether small or large,
    for they are brothers to the clouds!
    Şi când dipusi-n-padi,
    casâ ş-fumeaľi s-facâ,
    poetlu, picurarlu,
    tu elu cu harlu a Domnului
    vidzânda ţi mâreaţâ,
    lâ dzâsi cu muşuteaţâ:
    merlu şi ńedzlu a loclui…    		Şi când coborî-n câmpie,
    casă să-şi facă, familie,
    poetul, păcurarul,
    în el cu harul Domnului
    văzând ce măreţie,
    le-a zis cu frumuseţe:
    mărul şi miezul locului…    		And when he descended to the plains,
    to build a home, a family,
    the poet, the shepherd,
    with the grace of the Lord within him,
    beholding such greatness,
    he named it, with beauty:
    the apple and the core of the land…
    1. „Morcovul” şi „cartoful,” respectiv „mărul „miezul” pământului.
    ARÂZGA / SURSA

    Caragiu-Marioțeanu, M., 1994. Di nuntru și-di nafoarâ. Bucuresti: Editura Cartea Aromana.

    Analtu, ningâ ţeru
    u feaţi poezia
    Armânlu, picurarlu.

    Aclo lâ dzâsi „puľi”
    la tuţ azburâtoriľi
    - câ-su ńiţ, câ suntu mări 
    sunt-fraţ, eľi, cu nioriľi!

    Şi când dipusi-n-padi,
    casâ ş-fumeaľi s-facâ,
    poetlu, picurarlu,
    tu elu cu harlu a Domnului
    vidzânda ţi mâreaţâ,
    lâ dzâsi cu muşuteaţâ:
    merlu şi ńedzlu a loclui...
TUTI POEMATLI

ASPUNERI

  • LUPLU CU VULPEA

    Vivliuteca Armâneascâ's avatar

    Vivliuteca Armâneascâ

    LUPLU CU VULPEA

    Eara ți nu și-eara.

    Eara un lup, – Masturlu-Nicola, si una vulpi, – Chira-Mara.

    Nâși s-feațiră soț, si-avinâ deadun și avinaticlu s-lu-mpartâ frâțeaște. Tu ișirea avinari – aflară una oalâ cu ńiari.

    -Ha!, s-aurńi Masturlu-Nicola, – va u mâc! – Năinti ș-năinti nu prindi s-dzâț: „va u mâc”, ma: „va u mâcăm”, iľi fațe Chira-Mara. Ș-apoia, nu dzâț tine, ninga nu o-aflăm – și, ai! – s-u mâcăm? Maca vrei casâ s-adrăm, casa nu si-adarâ cu gâlpuirea a tut ți s-aflăm…

  • LILICEA DI PI MURMINTU

    Nicolae Constantin Batzaria's avatar

    Nicolae Constantin Batzaria

    LILICEA DI PI MURMINTU

    Unâ muľiari moași avea mași unŭ hiľiu. Bâna doiľi tu nai laia urfańi. Anda si-apruche oara ti moarti, muľiarea cľimă hiľi-su și-ľi dzâsi cu lăcrâńi întrocľi: “Hiľiu a meu durutŭ, fudz tru xeani alargu ș-caftâ-ț aclo iyurea; io va s-morŭ curundu, și-aua tu hoarâ nu-ai canŭ cari s-țâ dzâcâ unŭ zborŭ vluyisitŭ, ti-ațea câ hii…

  • CÂVÂLARLU DI MALMÂ

    Nicolae Constantin Batzaria's avatar

    Nicolae Constantin Batzaria

    CÂVÂLARLU DI MALMÂ

    Conrad, hiľilu a contilui di Breitau, ditu Pâdurea Lai, eara nâoarâ arhundu ş-pututu, ama dapoa urfânâpsi şi-agiumsi fârâ ipati ti itiea a multiloru ampulisiri ți li avu cu ehțrâľi di varvari…

Declinare de responsabilitate

Conținutul acestui website este rezultatul unui proiect cu scop cultural, non comercial, non profit, menit sa ajute la conservarea identității culturale și lingvistice a poporului Aromân.

Dacă considerați că drepturile dumneavoastră au fost încălcate, vă rugăm sa ne contactați via e-mail, la contact@vivliuteca.org pentru a acționa în consecință.

Disclaimer

The content of this website is the result of a cultural, non-commercial, non-profit project, intended to help preserve the cultural and linguistic identity of the Aromanian people.

If you believe that your rights have been violated, please contact us via e-mail at contact@vivliuteca.org so that we can take appropriate action.